- 55 -
4. Reglarea latitudinii.
Determinaţi latitudinea locaţiei dumneavoastră cu ajutorul
unei hărţi a străzilor, a unui atlas sau a internetului. Germa-
nia se află între gradele de latitudine 54° (Flensburg) și 48°
(München).
Deșurubaţi șurubul de fixare a azimutului (ilustraţia 14 X)
și reglaţi placa înclinată, până când gradaţia de pe tija de
reglare a latitudinii (ilustraţia 14 Y) corespunde cu locaţia
dumneavoastră, de exemplu 51°)
5. Aliniament
Rotiţi axa de declinaţie (ilustraţia 15 C), inclusiv montura te-
lescopului cu 90°.
Așezaţi tubul în direcţia corectă (vezi ilustraţia / marcajul)
pe montură și strângeţi șurubul de strângere. Acum ocularul
indică spre sol și obiectivul se îndreaptă spre steaua polară.
Desfaceţi dispozitivul de prindere pentru reglarea latitudinii
și a axei DEC în acea secvenţă și poziţionaţi steaua polară
în centrul câmpului vizual al ocularului.
Strângeţi din nou dispozitivul de prindere. Nu mai mișcaţi
și nu mai ajustaţi stativul, fiindcă ar strica alinierea. Acum
telescopul este aliniat corect.
Această procedură este esenţială pentru urmărirea corpu-
rilor cerești.
6. Urmărirea şi poziţionarea obiectului observat
Înclinaţi telescopul principal (tubul principal) cu 90° (ilustra-
ţia 15 C). Întoarceţi-l cu 180° la dreapta sau la stânga, până
când lentila obiectivului se îndreaptă spre cer.
Strângeţi dispozitivele de prindere (ilustraţia 13 Y + ilustraţia
15 A), astfel încât urmărirea să poată fie efectuată utilizând
tija flexibilă.
Utilizarea manuală a axei orare (axa R.A.) prin intermediul
tijei flexibile (ilustraţia 15 D) compensează rotaţia pămân-
tului, astfel încât obiectele rămân în permanenţă în câmpul
vizual al ocularului.
Dacă doriţi să vă îndreptaţi asupra altui obiect, desfaceţi dis-
pozitivele de prindere (ilustraţia 13 Y + ilustraţia 15 A), rotiţi
tubul principal în mod corespunzător, apoi strângeţi din nou
dispozitivele de prindere. Ajustarea fină trebuie efectuată cu
ajutorul tijei flexibile (ilustraţia 1 14+15).
SFAT!
Latitudinea locaţiei dumneavoastră de obser-
vaţie se poate identifica cu ajutorul unei hărţi
sau a internetului. O bună sursă de infor-
maţie este www.heavens-above.com. După
accesarea cu “anonymous user” > “select”
puteţi selecta ţara și orașul dumneavoastră.
i
RISC de rănire!
Nu utilizaţi acest dispozitiv pentru a privi
direct la soare sau în apropierea directă a
bătăii soarelui. Există RISCUL DE ORBIRE!
7. Utilizare - Vizor:
Acum telescopul este aliniat și ajustat în linii mari.
Pentru a obţine o poziţie de observaţie confortabilă, slăbiţi
șuruburile la montura tubului (fig. 1, 8), astfel încât să puteţi
roti tubul telescopului. Poziţionaţi ocularul și
vizorul într-o poziţie confortabilă pentru dumneavoastră și
priviţi prin amândouă.
Alinierea fină trebuie efectuată cu ajutorul lunetei căutătoa-
re. Priviţi prin luneta căutătoare și centraţi Polaris (fig. 16) în
mijlocul lunetei căutătoare (fig. 17).
Pentru ajustarea fină utilizaţi manetele flexibile ale axei orare
(fig. 15, D) și ale axei de declinaţie (fig. 15, E).
RISC de rănire!
Nu utilizaţi acest dispozitiv pentru a privi
direct la soare sau în apropierea directă a
bătăii soarelui. Există RISCUL DE ORBIRE!
8. Utilizare - Observaţie:
După ce aţi localizat steaua polară în vizor, dacă priviţi prin
ocular, veţi putea vedea steaua polară.
Dacă este necesar, puteţi alinia și mai exact steaua cu ajuto-
rul manetelor flexibile, sau puteţi ajusta rezoluţia cu ajutorul
rotiţei de focalizare (fig. 15, F).
În afară de aceasta puteţi crește gradul de mărire prin înlo-
cuirea ocularului. Aveţi în vedere că mărirea stelelor de-abia
se poate zări.
SFAT!
Ocularele măresc imaginea (nevizibilă di-
rect), focalizată de telescop. Cu cât este mai
mai mică distanţa focală a ocularului, cu atât
mai puternică este mărirea. Astfel aveţi nevo-
ie de diferite oculare pentru a obţine grade de
mărire diferite. Începeţi observaţia cu mărire
mică (ocular de 20mm).
i
9. Utilizare - Găsirea unei stele:
La început va fi greu să vă orientaţi pe cer, fiindcă stelele și
constelaţiile se află în continuă mișcare și își schimbă pozi-
ţia ocupată pe cer în funcţie de anotimp, de dată și de oră.
Steaua polară reprezintă o excepţie. Aceasta este o stea fixă
și punctul de pornire pentru toate hărţile astronomice.
La început ar trebui să priviţi câteva constelaţii binecunos-
cute și grupuri de stele care sunt vizibile tot anul. Oricum,
poziţia corpurilor cerești depinde de dată și de oră.
Dacă v-aţi aliniat telescopul cu precizie spre una din aceste
stele, veţi constata că după câteva minute aceasta va dispă-
rea din câmpul vizual al dumneavoastră. Pentru a compensa
acest efect, trebuie să mișcaţi maneta flexibilă (fig. 15, D),
axa orară și telescopul dumneavoastră va urmări traiectoria
acestei stele.
10. Utilizare - Accesorii:
Din echipamentul de bază al telescopului dvs. fac parte
două oculare (fig. 2, 18).
Înlocuind între ele aceste oculare, puteţi modifica gradul de
mărire al telescopului dumneavoastră.
Sugestie:
Distanţă focală telescop : distanţă fo-
cală ocular = mărire
700 mm : 20 mm = 35 x
700 mm : 4 mm = 175 x
Prisma diagonală (fig. 2+18, 19) cauzează inversarea ima-
ginii (imagine în oglindă) și este introdus în telescop înainte
de a vedea pământul.
Pentru a obţine o imagine verticală și corectă, trebuie să
utilizaţi o lentilă inversoare.
Slăbiţi șurubul de blocare (fig. 8, X) și scoateţi oglinda diago-
nală de pe suportul ocularului (fig. 1, 6). Acum introduceţi la
locul ei lentila inversoare (fig. 2, 20) și strângeţi șurubul de
blocare. La sfârșit introduceţi un ocular și strângeţi șurubul
de blocare (fig. 9, X).
Pentru a mări și mai mult imaginea, puteţi utiliza, în locul
lentilei de inversare (fig. 2, 20), și lentila Barlow (fig. 2, 21),
conform descrierii de mai jos (fig. 19b). Astfel, se poate ob-
ţine un efect de mărire triplu. Pentru observarea Pământului
se recomandă utilizarea lentilei Barlow, împreună cu oglinda
zenitală (fig. 18b).
DE
GB
FR
IT
NL
PL
CZ
SK
HU
RO
SE
ES
